N T
Wing Chun
|
|
N T
Wing Chun
|
| Intrare |
|
Qigong |
|
• Mesaj Sifu • Despre Sifu • Istorie Wing Chun • Metodă • Forme • Filozofie • Grade • Instructori • Galerie foto • Galerie video • Program • Contact 
|
 Articole Wing Chun
Wing Chun Considerat ca stil Shaolin de Sud, Wing Chun Kuen se traduce prin "boxul frumoasei primăveri". Originea sa este destul de incertă, existând relativ puţine mărturii scrise despre fondatori şi maeştri. Acest lucru a generat până în zilele noastre un val de mister aşezat peste stil. Majoritatea surselor o desemnează ca fondator al stilului pe călugăriţa shaolin Ng Mui, în timp ce alte surse afirmă faptul că Ng Mui era călugăr, având ca motivaţie neconcordanţa dintre noţiunea de călugar shaolin şi faptul că ar fi fost femeie. De asemenea, existenţa sa este situată undeva între 500 şi 300 de ani în urmă. Indiferent dacă a fost bărbat sau femeie, acesta (aceasta) a avut ca discipol pe Yim Wing Chun, căreia i-a transmis bazele sistemului. La rândul său, Yim Wing Chun a perfecţionat cunoştinţele primite de la Ng Mui, ducând astfel în final la fundamentarea stilului care îi poartă numele. De la Yim Wing Chun, istoria stilului este destul de clară, continuându-se până în zilele noastre. În final trebuie precizat că datorită perioadelor istorice pe care le-a parcurs, Wing Chun-ul a fost predat cel mai adesea într-un cadru extrem de închis, cultivând mult ideea de clan. Acest lucru este valabil şi în zilele noastre în funcţie de profesor, dacă nu în conţinut, cel puţin în modul de predare. Simbolism în Wing Chun Wing Chun-ul este un stil care îmbină într-un mod stilizat caracteristicile şarpelui şi ale cocorului. Şarpele reprezintă supleţe şi capacitate de a trece dincolo de obstacole fără a folosi forţa. De asemenea, şarpelui îi este asociat, în numerologia chineză, numărul 8, considerat ca număr magic ce reprezintă înţelesul ascuns din spatele evidenţei, sau adevărul suprem ce nu trebuie dezvăluit decât aleşilor. Cocorul este simbolul cel mai frecvent utilizat în China pentru a reprezenta longevitatea. El reprezintă cultivarea energiei interne, moliciune dar şi forţa explozivă ce nu provine din forţa fizică. Ambele animale-simbol subliniază faptul că practicantul trebuie să depună un efort mental destul de ridicat în înţelegerea şi însuşirea principiilor care sunt prezente chiar de la primii paşi. Acest lucru a făcut şi face în continuare o adevărată selecţie şi a întărit şi mai mult imaginea de "stil ascuns". Unii vor depăşi acest prag, alţii ... În acelaţi timp economia de energie în mişcări, face ca stilul să fie uneori caracterizat şi ca "stil intern". Caracteristicile interne (corelarea respiraţiei cu mişcarea, concentrarea mentală şi energetică utilizată în efectuarea unor mişcări, şi altele) fac de asemenea ca stilul să nu fie accesibil tuturor. Un bun exemplu îl reprezintă prima formă (Siu Lim Tau). Aceasta este o formă statică, fără deplasări şi cu tehnici relativ simple. Acest lucru favorizează concentrarea mentală strict asupra mişcărilor braţelor. Dacă acestea sunt corelate cu respiraţia, împreună generează acumularea energiei interne, canalizarea şi utilizarea sa în tehnică. Caracteristici Având ca principiu major "maximă eficienţă cu minim de efort", wing chun-ul este un stil de luptă de la mică distanţă, în care accentul este pus pe tehnicile de braţ, ce sunt executate într-o manieră cursivă. Blocajele sunt cel mai adesea executate în întâmpinarea atacului, preferându-se devierea şi/sau absorbţia acestuia în detrimentul distrugerii sau al opunerii. Loviturile de braţ sunt explozive, asemănătoare unei lovituri de bici, în care corpul este băţul rigid, braţul este sfoara moale, iar pumnul sau palma este contragreutatea de la capătul biciului care plesneşte şi distruge. Loviturile de picior sunt joase şi medii, permiţând chiar şi unei persoane mai în vârstă sau mai lipsită de mobilitate să le poata utiliza cu maximă eficienţă. De asemenea, stilul excelează în tehnici de cot şi de genunchi executate adesea împreună. Stilul are o singură gardă şi foloseşte o poziţie ridicată a corpului cu o bază de sprijin mică, având bustul vertical. Deplasările sunt scurte şi "lunecate" permiţând practicantului să se deplaseze cu multă uşurinţă în orice direcţie fără să se dezechilibreze. Dacă la toate acestea se adaugă economia de forţă şi energie cât şi cultivarea ideii tactice că lupta nu trebuie să dureze mai mult de 5 secunde, atunci se poate observa cu uşurinţă că stilul este extrem de versatil, suplu şi dur. Creat în ideea de a forma luptători buni într-o perioadă scurtă de timp, Wing Chun-ul clasic este adeptul luptei din picioare în care prevalează tehnicile de lovire. Curente Wing Chun-ul ca şi conţinut este prezentat în mod general ca având 3 forme cu mâna goală (siu lim tau, chum kiu şi bue gee), o formă la manechinul de lemn, una cu bastonul lung şi una cu săbiile fluture. O altă marcă a stilului o reprezintă execiţiile de tip Chi Sao - mâini lipicioase. Totuşi, chiar cele enumerate mai sus reprezintă "inima" stilului, acesta nefiind unitar. Cele mai cunoscute sisteme în acest moment sunt Wing Tsun - linia maestrului Leung Ting, Wing Chun - linia maestrului William Cheung, Wing Chun - linia maestrului Ho Kam Ming/Augustine Fong, Pao Fa Lian Wing Chun - R. P. Chineză, Pan Nam Wing Chun - linia maestrului Pan Nam. Bineînţeles că în afara acestora mai există diferite alte "versiuni", însă marea majoritate a acestora sunt promovate de elevi ai celor mai sus numiţi. Ce face ca aceste "sisteme" să difere între ele (?), mai ales că unii maeştri au fost colegi sau au avut acelaşi profesor (de exemplu, Leung Ting, William Cheung, Ho Kam Ming). Acest lucru se datorează în special maeştrilor care şi-au pus propria amprentă asupra stilului în procesul de predare dar şi uneori, modului voit ascuns sau trunchiat de transmitere. Prin ce se diferenţiază aceste sisteme? Vom încerca o scurtă enumerare a diferenţelor sau caracteristicilor principale, vizibile. 
Caracteristica acestui curent o reprezintă mai ales executarea "moale" a tehnicilor dar şi a exerciţiilor de Chi Sau cât şi translarea greutăţii doar pe piciorul din spate pentru a elibera piciorul din faţă. Mulţi dintre elevii săi au introdus în practica obişnuită studiul bastonului scurt din Kali şi Escrima.
Mişcări şi poziţii mai largi decât în alte sisteme de Wing Chun şi tehnici orientate împotriva unui adversar non wing chun (karate, kick box, şi aşa mai departe). Tehnicile cât şi exerciţiile de chi sau sunt executate într-o manieră mai dură.
Tematica şi nivelele de pregătire tradiţionaliste. Dinamicitate ridicată. O paletă mai largă de tehnici de braţ şi de picior decât curentele mai sus amintite. O varietate mai mare de exerciţii cu partener. Chi sau executat mult mai realist şi mai dur. Excelează în tehnici de palmă şi deplasări, greutatea fiind repartizată 60% pe piciorul din spate şi 40% pe piciorul din faţă. Include şi un mic număr de tehnici articulare şi de tehnici de luptă la sol.
Este poate cel mai complet şi mai complex curent de Wing Chun, cuprinzând un număr mult mai mare de tehnici dar şi de forme. În ceea ce priveşte armele, curentul este net superior studiindu-se nu mai puţin de 18 arme. Stilul şi-a păstrat nealterat caracterul secret, de clan, reprezentanţii săi fiind practic necunoscuţi în occident şi foarte puţin cunoscuţi în China.
Este tot un curent din China Populară, dar ceva mai cunoscut, dezvoltat de Maestrul Pan Nam. Este un curent extrem de moale semănând cu taiji-ul. Are forme foarte diferite faţă de curentele clasice. Narciz Taşcă Wing Chun Kung-Fu Este un curent de Wing Chun ce îşi are rădăcina în sistemul maestrului Augustine Fong, ale cărui forme, principii, denumiri şi tehnici au fost prezervate. În urma unui proces îndelungat de documentare cu privire la sistemele de Wing Chun existente şi mai ales asupra celor din China Populară, lor li s-au adăugat numeroase elemente noi. Astfel au apărut tehnici ca: qua kuen, bong kuen, fok kuen, hau gurk, lan gurk, fok sut, kwai ma, tehnici articulare, proiecţii, secerări, luptă la sol dar şi tehnici de baston scurt. Introducerea acestor elemente a avut ca rezultat creşterea spectaculoasă a numărului de exerciţii cu partener de tip lut sau (exerciţii de contact cu partener), chi sau (mâini lipicioase) sau lop sau (mâinile capcană). Luând în considerare specificitatea, frecvenţa cât şi diversitatea agresiunilor în marile aglomeraţii urbane ale mileniului al 3-lea, antrenamentul în Narciz Taşcă Wing Chun Kung-Fu acordă o atenţie deosebită laturii de autoapărare. Astfel chiar de la nivelul de elev, practicantul începe să se familiarizeze cu situaţii în care adversarul utilizează prize şi apucări, strangulări, cravaşe, proiecţii cât şi tehnici articulare, fiind la rândul său iniţiat în tehnici articulare şi proiecţii. Acest capitol al tehnicilor articulare şi al proiecţiilor este mult dezvoltat începând cu nivelul de instructor adică eşarfă neagră. De la acest nivel tehnicile articulare şi proiecţiile capătă consistenţă, fiind utilizate atât în cadrul exerciţiilor de lut sau cât şi de seung chi sau. Tot de la acest nivel încep să fie predate tehnici de imobilizare la sol, tehnici de luptă la sol, seung chi sau la sol, cât şi tehnici de combatere a proiecţiilor şi a tehnicilor articulare. Narciz Taşcă Wing Chun este un Wing Chun adaptat nevoilor şi aşteptărilor unor practicanţi occidentali şi de aceea el foloseşte principii pedagogice moderne de predare, cum ar fi învăţarea de la simplu la complex şi de la un lucru cunoscut la unul nou, având materia structurată pe eşarfe şi grade pentru a facilita o mai bună evaluare. În procesul de pregătire sunt folosite frecvent perne, saci, greutăţi cât şi alte echipamente specifice pregătirii moderne. Întrucât omul modern nu are în mod normal asupra sa arme precum sabie, suliţa, baston lung, şi altele, în Narciz Taşcă Wing Chun s-a introdus studiul bastonului scurt, considerat ca una dintre cele mai probabile arme aflate la îndemână. Oricând şi oriunde un picior de scaun, o umbrelă sau de ce nu, un băţ dintr-un gard, pot fi transformate cu uşurinţă într-o astfel de armă. Bastonul scurt din Narciz Taşcă Wing Chun nu provine din Kali sau Escrima. El reprezintă o extrapolare a tehnicilor de sabie, utilizând principiile Wing Chun-ului. Studiul său se face în concordanţă cu acumularea de cunoştinţe pe partea fară arme, considerându-se că arma reprezintă doar o prelungire a braţului. Astfel, practicantul nu învaţă doar cum să lovească sau să blocheze cu bastonul, dar şi cum să combine tehnicile de baston cu celelalte tehnici, folosind în egală măsură tehnici de braţ şi de picior, tehnici articulare şi proiecţii. Studiul bastonului scurt include 8 tehnici de lovire, 3 împungeri, lovituri cu mânerul, blocaje, tehnici articulare, tehnici de dezarmare şi imobilizări. El începe cu un baston, continuă cu apărare împotriva agresiunilor cu un baston şi se încheie cu utilizarea a 2 bastoane şi apărare împotriva lor folosind un baston şi apoi mâna goală. În procesul de asimilare sunt folosite adesea exerciţii asemănătoare cu exerciţiile de lut sau. Partea vizibilă şi partea invizibilă Wing Chun-ul este un stil care a fost secret timp de câteva sute de ani. Caracterul său eclectic s-a perpetuat pâna în zilele noastre atât în ceea ce priveşte tehnica dar şi metodele de antrenament. Adevăraţii cunoscători ai acestei arte ştiu că ea are o parte vizibilă şi una invizibilă. Partea vizibilă este ceea ce se vede din exterior cât şi ceea ce se prezintă în mod curent în sălile de antrenament pentru elevii obişnuiţi. Adică tehnici de pumn şi de picior, forme şi exerciţii cu partener, utile şi corecte pentru un anumit nivel de percepţie şi înţelegere şi atât. Exemplul cel mai concludent îl reprezintă însăşi tehnica. Pentru un practicant obişnuit denumirile nu reprezintă decât o catalogare în blocaje, lovituri de pumn şi de picior, şi altele. Dar în realitate denumirile desemnează mişcări şi nu tehnici, a căror cea mai utilizată aplicaţie o reprezintă tehnica x să spunem, dar care poate să mai aibă şi alte semnificaţii ascunse ce nu sunt relevate practicantului de rând. Ceea ce nouă ni se pare o tehnică sigură este de fapt doar partea vizibilă şi nicidecum întregul. Acelaşi lucru este valabil şi pentru forme. Un practicant bunicel poate să le înveţe coregrafic într-o lună, dar pentru a le face cu adevărat sunt necesari foarte mulţi ani de practică. Fiecare formă are un mesaj vizibil, care pentru a fi valabil în luptă trebuie adaptat prin utilizarea unor deplasări, dar şi un mesaj criptat. Asemenea tehnicii, formele au la rândul lor mai multe nivele de interpretare şi înţelegere ce sunt relevate practicantului doar după atingerea unui anumit nivel. Această parte invizibilă a formelor nu constă doar într-o nouă interpretare tehnică ci şi în exerciţii de acumulare şi concentrare a energiei interne, metode de antrenament pentru dobândirea de noi îndemânări, cât şi principii noi ce duc la creşterea eficienţei tehnicii. Un exemplu concludent îl reprezintă faptul că tot ceea ce practicantul învaţă în Siu Lim Tau şi Chum Kiu este apoi negat în Bue Gee. Aparent este o contradicţie care bulversează practicantul, dar doar aparent. Negarea învăţăturii iniţiale nu este de fapt o negare în sensul clasic al cuvântului, ci mai degrabă încheierea unui nivel de percepţie şi trecerea la un altul, unde tehnica trebuie înţeleasă dintr-o perspectivă superioară. Această modalitate de transmitere a artei Wing Chun, de tipul mesaj în mesaj în mesaj şi aşa mai departe, are ca scop protejarea ei, adevarata artă fiind transmisă doar celor ce merită şi sunt capabili. În ceea ce priveşte nivelele de înţelegere a Wing Chun-ului, unii experţi spun că sunt 9, alţii spun că sunt mai multe. în orice caz mulţi dintre cei care susţin că ştiu întreg sistemul nu au reuşit niciodată să treacă de nivelul de bază. De aceea, calitatea profesorului este extrem de importantă în Wing Chun, existând riscul ca practicanţi cu potenţial, să nu depăşească niciodată primul nivel. |
Link-uri Cărţi
Ştiri
• Articole Wing Chun
• În cursul lunii septembrie 2009 va apărea lucrarea Al doilea Cerc al Cunoaşterii autor Narciz Taşcă preţ estimativ 32,7 ron. • Stagiul de vară pentru Wing Chun: 2-4 iulie 2010, la Iaşi. • Stagiul de vară pentru Qigong: 9-11 iulie 2010, la Iaşi. Relaţii şi înscrieri la email: narciz_tasca@yahoo.com, telefon 0746064001. • Programul cursurilor pentru perioada 1 iunie - 15 septembrie 2009: Wing Chun: luni, miercuri şi vineri între orele 20,00 - 21,45. Locul desfăşurării: terenul de sport al şcolii Carmen Sylva Iaşi, relaţii la telefon 0745791602 sau email narciz_tasca@yahoo.com.
|
| Copyright © 2006-2009: Narciz Taşcă |